Vreau in localitatea categoria minima
pretul maxim pentru este EURO

Denumire Traseul 9
Categorie Puncte de atracție și trasee turistice
Prezentare
Traseul 9: satul Slătioara (730 m) – Codrul secular Slătioara - vârful Todirescu (1487 m) – Popii Rarăului – vârful Rarău (1651 m) – hotelul alpin “Rarău” (1520 m)

Marcaj: triunghi roșu

Durată: 4 ore

Diferență de nivel: 790 m

Caracteristici: traseu accesibil numai vara si necesita avizul organelor silvice pentru trecerea rezervatiei “Slatioara”. Camparea si focul in rezervatie sunt intrezise.

 

            Traseul incepe din satul Slătioara in care se ajunge atat din Câmpulung Moldovenesc cat si din Frasin. Drumul străbate valea pârâului Șandru iar după aproximativ 3 km. de la drumul național, părăsește pârâul Șandru, urcând pe versant, prin pădure, spre pasul de culme Prihodiște, aflat la 883 m altitudine. Culmea ofera o vedere panoramica, in stânga, spre Obcina Boului (1036 m) și Arșița Caprei (1126 m), iar spre dreapta, Pietrele Arse (1020 m) și Vârful Mare (1164 m). Din șa, drumul coboară pe valea pârâului Prihodiștea, prin pădure, pentru ca apoi să intre în sat. Dupa traversarea comunei Slătioara și după primul pod, la numai 100 m, se merge spre dreapta. Din intersecție, marcajul triunghi rosu calauzeste traseul pana la cantonul silvic. Acesta este punctul de unde începe ascensiunea spre Rarău și unde se desparte de traseul marcat cu cruce albastră (traseul 11).

Al doilea drum de acces spre Slătioara este cel din Frasin spre Ostra. Din satului Stulpicani, pe șosea modernizată , drumul local se înscrie pe valea pârâului Gemenea, până în dreptul satului omonim, urmand apoi valea Slătioarei, pe aproximativ 19 km.

De la cantonul silvic, aflat la capătul de vest al satului Slătioara, drumul traversează rezervația naturală Codrul secular Slătioara, ceea ce impune anumite restricții în circulația turistică, decurgând din normele legale în vigoare. Accesul pe acest traseu se face numai cu aprobarea organelor de resort, reprezentate aici prin brigadierul silvic, care, conform instrucțiunilor, însoțește toate grupurile de turiști pe prima parte a traseului. Acesta aduce la cunoștință respectarea anumitor reguli și în special aceea prin care se interzice cu desăvârșire facerea focului în pădure.

            După un scurt popas în poienița din fața cantonului silvic, numită La Pârâu, unde se află un izvor cu apă potabilă, traseul continuă prin curtea cantonului, pe drumeagul străjuit de molizi – adevărată alee naturală - spre codrul secular, monument al naturii. După trecerea de ultima îngrăditură a terenului din jurul cantonului silvic și a pârâului, pe punte, mergem spre dreapta, de aici înainte traseul străbătând pe o scurtă distanță zona de protecție, apoi numai codrul, cale de aproape 3 ore, pe Bâtca cu Plai, având în dreapta Pârâul Ursului și Bâtca Leși, iar în stânga Pârâul lui Ion și Bâtca Neagră. Poteca din codrul este când lină, urcând ușor, pe nesimțite, când pieptișă, cerând eforturi mai mari și popasuri mai dese. În apropierea potecii la mică distanță de la începerea urcușului se întâlnesc primele exemplare de molizi seculari. Prin masivitatea lor – datorată nu numai înălțimii, dar și grosimii trunchiurilor – sunt de-a dreptul impresionați. Și tot aici, ochiul ager descoperă cu destulă ușurință cioturile unor molizi uriași, în vârstă de 300-400 și chiar 500 de ani. În rezervație – cu o suprafață de 854,30 ha (inclusiv suprafața rezervației din Muntele Todirescu, circa 44 ha), ocupând cea mai mare parte a versantului răsăritean al Rarăului – sunt ocrotiți nu numai arborii – molidul, tisa, fagul, paltinul de munte – ci și o serie de alte plante, ca papucul doamnei, tulichina pitică, foia grasă, vulturica crinul de pădure, iar pe stâncării albumița sau floarea de colț. La ieșirea din codru, traseul străbate o altă mare rezervație botanică, Poiana Todirescului, în care sunt ocrotite ghințura, sângele voinicului, floarea de colț, argințica, gălbinarea, foia grasă, curechiul de munte, bulbucii, arnica, poroinicul, bumbăcarița, tufișuri de ienupăr pitic, pâlcuri de jneapăn etc. Din Poiana Todirescului (unde întâlnim traseul de culme – bandă roșie), cărarea urmează, în general, fosta potecă grănicerească, trecând pe sub vârful muntelui Todirescu (1487 m), care rămâne imediat în dreapta, după care trece din nou printr-o fâșie de pădure. Poteca continuă, de aici înainte, numai pe pajiștea subalpină, lasă în dreapta Popii Rarăului, alcătuiți din turnuri semețe de calcar, apoi prin șaua Ciobanilor (1550 m) aflată între Popii Rarăului și Rarău, după care trece printre Vârful Rarău (1651 m), în dreapta, și Piatra Zimbrului, în stânga, iese în drumul neamenajat ce coboară în serpentine de la vârful Rară, iar mai departe de lângă Pietrele Doamnei, în stânga, pe lângă cabana forestieră și după ce întâlnește traseul 1, ajunge la hotelul alpin “Rarău”. Pe această ultimă porțiune, de la Vârful Todirescu la hotelul alpin, se pot face două abateri de la poteca marcată.

Prima, la Popii Rarăului, la care se urcă din dreptul stânii aflată în stânga potecii, de aici pe cel mai înalt turn al Popilor Rarăului, la cota 1628. Turnul se află doar la câteva sute de metri distanță de marcaj, spre dreapta, și la o diferență de nivel de circa 100 m. De sus, se deschid frumoase priveliști spre Munții Bistriței și spre Obcinele Bucovinei.

A doua, abatere pornește după urcușul din șaua Ciobanilor, de la 1550 m, pe podul Rarăului, la 1600 m. De aici se poate părăsi poteca marcată și, mergând spre dreapta, pe marginea podului, ajungem cu ușurință chiar la vârful Rarău , având ca reper releul de televiziune. De la vârf continuăm traseul spre hotel pe drumul ce coboară în serpentine.

 

Adresa , Câmpulung Moldovenesc
Tel/Fax
Orar