Vreau in localitatea categoria minima
pretul maxim pentru este EURO

Denumire Traseul 13
Categorie Puncte de atracție și trasee turistice
Prezentare
Traseul 13:. orașul Vatra Dornei (800 m) – pârâul Chilia - Obcina Mare (1245 m) – Obcina Mică (1322 m) – Poiana Ciungi (1550 m) . vârful Giumalău (1857 m) – șaua Fundu Colbului (1285 m) - hotelul alpin “Rarău” (1520 m).

Marcaj: bandă roșie

Durată: 9 ore (Vatra Dornei – vârful Giumalău 5-6 ore; vârful Giumalău – vârful Rarău 3-4 ore)

Diferență de nivel: 1057 m

Caracteristici: traseu accesibil numai vara

 

Pentru turiștii care vin cu trenul, se recomandă să coboare în stația Vatra Dornei – Băi, de unde se merge spre centru, până în drumul național, lângă clădirea Consiliului popular orășenesc. Lângă părculețul aflat aici se întâlnește și primul indicator care anunță că pe marcajul bandă roșie se poate ajunge la cabana și vârful Giumalău (5-6 ore) și mai departe la hotelul alpin și vârful Rarău (durată totală 8 – 10 ore). De la tabla indicatoare plecăm spre dreapta (răsărit) trecem de calea ferată, lăsând la stânga drumul național 17; mergem în continuare pe drumul național 17 B care străbate valea Bistriței. În dreptul intrării în marele combinat forestier trecem peste Bistrița Aurie și continuăm pe strada de pe malul stâng al acestuia, lăsând în urmă Întreprinderea de industrializare a cărnii (abatorul), școala generală și câteva blocuri de locuințe; traversăm un mic pod și continuăm drumul până la confluența pârâului Chilia cu Bistrița Aurie . Aici, la confluență, pe malul pârâului, se află un nou indicator de marcaje. Părăsim valea Bistriței care, puțin mai

Traseul incepe de la confluența pârâului Chilia cu Bistrița Aurie . Aici, la confluență, pe malul pârâului, se află un nou indicator de marcaje. Părăsim valea Bistriței care, puțin mai în aval, primește, pe dreapta, apele Dornei și se merge spre stânga, trecând prin fața cimitirului. În colțul acestuia se află un alt indicator; continuăm traseul pe marcajul bandă roșie, pe valea pârâului Chilia, destul de largă în prima parte și cu versantele acoperite de fânețe parcelate, nelipsitele odăi și grajduri, totul tipic peisajului din Țara Dornelor. Cale de circa 5 km mergem pe drumul forestier, având în stânga (apus) Arșița Andrășești și vărful Drăncani (1231 m) și în dreapta (răsărit) vârful Bârnărel (1321 m). După un scurt pasaj prin pădure, drumul străbate o primă mare poiană, apoi din nou prin pădurea de molizi de data aceasta urcușul fiind ceva mai pieptiș. Ajungem spre obârșiile Pârul Chilia, sub vârful Obcina Mare (1243 m), unde părăsim drumul forestier și mergem spre dreapta. Poteca trece printr-o șa, apoi urcă un alt vârf al Obcinei Mari și iese din Poiana Obcinei Mici, acoperită cu pășune, aici aflându-se odăi și grajduri, precum și izvoare cu apă. Se impune aici un prim popas, după urcușul din Vatra Dornei cu o diferență de nivel de aproximativ 400 m (de la 800 m în oraș la 1200 m în poiană),. Și nu numai popasul, dar și alimentarea cu apă de la izvoarele din apropierea stânelor din poiană, fiindcă până în poiana Ciungi nu mai avem această posibilitate. Din Poiana Obcinei Mici se deschid priveliști deosebite: în față (spre nord-est) vârful Obcina Mică (1322 m), peste care trece marcajul în continuare, apoi la dreapta vârfului Poiana Mesteceni (1200-1250 m) și Vârful Mesteceni (1256 m), spre sud se văd vârfurile Bârnărel (1321 m) și Corhana Gheorghițenilor (1176 m). Din poiana Obcinei Mici mai departe, traseul parcurge un drum de culme, pe cumpăna apelor dintre Bistrița (pâraiele Argestru, Chilia, Gheorghițeni, Giumalău, Rusca) și Moldova (Putna Mare și Putna Mică). De la vârful Obcina Mare la Bobeica Ciungilor, drumul care urmărește cumpăna apelor este cunoscut sub denumirea de Plaiul Giumalăului. La plecarea din Poiana Obcinei Mici, locul prin care poteca intră în pădure este însemnat de marcajul aflat pe indicatorul metalic plantat pe gardul de la stână și pe molidul din marginea poienii. Poteca trece peste vârful Obcina Mică; în dreapta rămân vârful Mesteceni și Poiana Penteni. După numai 3 km, distanță pe care drumul se menține, în general, sub 1300 m altitudine, întâlnim traseele ce vin din satul Valea Putnei prin Poiana Ițcani (pe valea Putnei Mici) și de la Cabana Mestecăniș marcate cu triunghi roșu (tr.17 și 20). Aici se schimbă direcția de mers, spre est – nord-est; în dreapta rămâne marea Poiană Ticșeni, poteca continuându-se până la Poiana Ciungi de sub Giumalău. Pe toată această porțiune, de la Poiana Obcinei Mici la Poiana Ciungi, poteca este largă, aproape ca un drum carosabil, fiind străjuită de molizii pădurii care acoperă în întregime zona. Doar din loc în loc plaiul se lărgește, pădurea se retrage, făcând loc unor mici poieni deosebit de frumoase. Aproape de culme ieșim în Poiana Ciungi, o poiană mare, având în stânga vârful Poiana Ciungilor (1513 m), sub care se află mai multe izvoare. Parcurgem în lung (spre est) poiana, întreptându-ne spre vârful Giumalău care se înalță în față. La ieșirea din Poiana Ciungi, la circa 1500 m altitudine, poteca trece pe sub poala pădurii care rămâne în dreapta, apoi pe lângă stână și urcă lin până pe la 1600 m. La numai câteva sute de metri de la stână, dinspre stânga vine și cărarea de la Valea Putnei prin Poiana Ițcani și Poiana Scăldători, marcaj bandă galbenă (tr.18).

Ambele trasee (marcaj bandă roșie și bandă galbenă) se îndreaptă spre vârful Giumalău, ultima porțiune fiind abruptă, cu o denivelare de peste 250 m, pe o distanță de aproape 1 km. De pe vârful Giumalău, de la 1857 m, se deschide una din cele mai fascinate panorame din Carpații României. Spre nord ți nord-est se profilează Obcinile Bucovinei, spre răsărit silueta zveltă a Rarăului, spre sud-est și sud în prim-plan coama zimțată a vârfurilor Bogolin și Pietrosu Bistriței, iar în planuri mai îndepărtate valurile împietrite ale Munților Bistriței, Stânișoarei și în ultimul plan, “pionul” Moldovei, Ceahlăul. Spre vest se deslușesc Călimanul și Munții Bârgăului , având î n prim-plan Țara Dornelor, iar spre nord-vest Masivul Suhard și în ultimul plan, creasta alpină a Munților Rodnei și Munții Maramuresului.

După cum s-a arătat vârful Giumalău reprezintă un punct de concentrare a traseelor din acest masiv. Astfel, aici se adună traseele de la Valea Putnei prin Poiana Ițcani și peste munții Sapele, Alunul, din valea Bistriței pe pârâul Chilia, cel peste vârful Bârnărel, pe văile pâraielor Rusca și Giumalăului, pe Piciorul Ruscăi și pe Piciorul Țepușelor, ca și acela din Pasul Mestecăniș (tr.13,14,15,16,17,18,19 și 20). De aici, din vârful Giumalău, turiștii, care nu vor să continue drumul spre Rarău, pot să abată la Cabana Giumalău, aflată la sud de vârf, la circa 1600 m altitudine. De la vârful Giumalău, traseul nostru se continuă printr-un coborâș pe o pantă foarte abruptă, pe versantul opus (de răsărit) al cupolei Giumalăului, poteca cotind mereu printre jnepeni și ienuperi. Cam pe distanța de 1 km se coboară de la 1857 m la 1600 m, după care poteca urmează cumpăna de ape între Bistrița (bazinul Pârâului Colbu) spre dreapta, și Moldova (bazinul Pârâului Șurii) spre stânga. În continuare, poteca coboară mereu pe această culme despărțitoare de ape și după încă 1 km străbate o zonă presărată cu stânci, situată la 1400-1450 m altitudine; este Polița Caprelor. Drumul continuă, coboară ușor și după încă un kilometru ajungem în punctul cel mai de jos al acestei părți a traseului, la circa 1285 m, în șaua Fundu Colbului. Aici, în șa, iese și drumul forestier ce vine de la Pojorâta, marcaj cruce galbenă (tr.6). De aici până la hotelul alpin “Rarău” traseul urmează drumul forestier, iar de la izvoarele de sub Munceii Înșirați este comun și cu poteca ce vine de la Câmpulung Moldovenesc pe valea pârâului Mesteacăn, marcată cu bandă albastră și dela Pojorâta peste vârful Prașca, marcaj punct roșu (tr.4 și 5)

Adresa , Câmpulung Moldovenesc
Tel/Fax
Orar