Vreau in localitatea categoria minima
pretul maxim pentru este EURO

Denumire Traseul 20
Categorie Puncte de atracție și trasee turistice
Prezentare

Traseul 20: Satul Valea Putnei (835 m) – Poiana Strungii – Poiana Sapele – vârful Alunu (1665 m) – vârful Chilii (1652 m) – vârful Giumalău (1857 m)


Marcaj: punct albastru


Durată: 7 ore


Diferență de nivel: 1022 m


Caracteristici: traseu accesibil numai vara



             Accesul in traseu se face din stația de cale ferată Valea Putnei. Din gară mergem către stânga, numai 150 m, până la semnalul de ieșire din gară, spre Câmpulung Moldovenesc, în dreptul căruia, peste calea ferată, de află gura unui pârau; pe valea acestuia se înscrie poteca marcată ce urcă prin pădure, pe versantul destul de abrupt. După 1,5 km de la plecare, trecem printr-o rariște de pădure, cu lăstăriș abundent, apoi încă 2,3 km prin pădure masivă, până la Poiana Strungii, la 1382 m altitudine. La ieșirea din poiană coborâm într-o mică șa, după care urcăm pe culmea de vest a muntelui Sapele, mai întâi printr-o poiană cu lăstăriș și trunchiuri de brazi uscați. Urmează o fâșie îngustă de pădure ți poteca ajunge în fața gardului care împrejmuiește Poiana Sapele, care se întinde pe o suprafață apreciabilă, la 1440 m altitudine. Intrăm pe poartă în poiană, poteca făcând un arc de cerc spre stânga, trecând pe lângă stână, care rămâne în dreapta. Amintim în treacăt că numele muntelui și al poienii se datorează râmăturilor turmelor de mistreți, care au dat aspectul de adevărate săpături. După circa 1 km ieșim din poiană, schimbând direcția de mers , spre nord. Poteca străbate versantul de sud-vest al muntelui Alunu, complet împădurit, apoi o nouă schimbare de direcție, la marginea pășunii subalpine, ne îndreaptă spre răsărit. După aproape 2 km de la Poiana Sapele, ajungem pe vârful Alunu (1665 m), unde se află baliza trigonometrică și foișorul de observații al ocolului silvic. De pe vârf se pot admira frumoasele peisaje pe care le oferă turul de orizont. Spre sud – sud-est se deschide toată culmea, până la vârful Giumalău, pe care o vom parcurge în continuare; spre răsărit muntele Zmârzii (1442 m)în prim plan, iar mai departe Munceii Rarăului (înșirați), spre nord muntele și Piciorul Văcăriei, spre nord-vest muntele Tiniș (și vaelea) pârâului Tiniș, iar spre vest drumul parcurs de la Valea Putnei și mai departe, în planul al doilea, Obcina Mestecănișului.


Aici, în vârful Alunu suntem la jumătatea distanței dintre satul Valea Putnei și vârful Giumalău. Continuăm drumul pe direcția sud-est, coborând lin de pe vârful Alunu, tot pe pajiștea subalpină, apoi peste vârful Chilia Mică (1631 m). De aici, printr-o mică șa, apoi în urcuș ușor printr-o fâșie de pădure, în marginea căreia se află vârful Chilia Mare (1641 m). Din nou un coborâș ușor, o șa, un mic urcuș și poteca ajunge pe vârful Chilii (1652 m)

În continuare, mici urcușuri și coborâșuri despărțite de șei înguste ce urmăresc, în general, culmea ne scot după aproape 2,5 km în dreptul vârfului Stegile (1750 m), ale cărui stânci semețe rămân în dreapta.

Numele acestor stânci se datorează ciobanilor care-și pasc oile prin aceste locuri, ca urmare a faptului că, altă dată, ștefia, numită și stege, stegie, steghe, măcriș (Rumex alpinus L.), ocupa suprafețe întinse de pajiștile subalpine care acoperă zona. O mare extindere o are, pe porțiunea traseului de la Aslunu la Stegile, inupărul (Jumperus sibirica Loud.), afinul ( Vaccinium myrtillus L.) și merișorul ( Vaccinim vitis-idaea L.) și numai insular apare și smirdarul (Rhododrendon kotsckyi Simk.) Din dreptul vârfului Stegile, poteca urcă continuu și după aproape 1 km ajunge la un vârf de circa 1825 m, după care coboară într-o mică șa, și apoi ajunge pe vârful Giumalău la 1857 m. Numit, în documente istorice, Geamănul sau Gemănăul, probabil că numele i se trage de la aceste două vârfuri, 1835 m și 1857 m, cu o mică șa între ele. Pe cel mai înalt, de 1857 m, se află indicatoarele de marcaj care se concentrează aici, precum și crucea monument, vizibilă de la mari distanțe, din Masivul Rarău sau din Pasul Mestecăniș. Ea a fost construită în anul 1908, distrusă în primul război mondial și reconstruită în anul 1947, din inițiativa și prin eforturile gospodarilor din comuna Pojorâta. De la vârful Giumalău, punct de concentrare a mai multor trasee, putem coborî la cabana Giumalău, sau mai departe spre Masivul Rarău. Dacă timpul nu ne permite continuarea excursiei, putem coborî la cabana Zugreni sau direct la Vatra Dornei.

 

Adresa , Câmpulung Moldovenesc
Tel/Fax
Orar