Vreau in localitatea categoria minima
pretul maxim pentru este EURO

Denumire Masivul Giumalău
Categorie Monument Natural
Prezentare
Cu înălțimile sale ce ajung până la 1.857 m, muntele cel mai înalt din împrejurimile Câmpulungului Moldovenesc este Giumalăul. Masivul înalt, greoi, cu roci dure și foarte vechi, este un model perfect al munților cristalini. Alura lui de con volcanic este înșelătoare, cu toate că știrbitura din vârf ar vrea să ne întărească falsa impresie. Nu e decât o înșeuare între două vârfuri gemene, de unde, probabil, și vechile denumiri sub care îl găsim consemnat în documente: “Geamănul” sau “Gemănăul”.

 

Tocmai prin blajinitatea reliefului tipic bucovinean, acest loc este unic. Giumalăul e un masiv calm, care „se bate ușor la picior”, cu răbdare și spre care converg traseele care vin pe culme dinspre Vf. Rarău, dinspre Valea Bistriței ca și cele dinspre Valea Putnei.

Fiind cel mai înalt dintre toți munții de pe cuprinsul bazinului Moldovei oferă turistului o largă perspectivă, ce se deschide în zilele cu cer senin până-n depărtări nebănuite. Se zăresc Munții Suhardului, Munții Maramureșului, Călimanii, Rarăul, uneori Ceahlăul, valea Bistriței Aurii, apoi crâmpeie din valea Moldovei și Obcinile Bucovinene, mărunte și uniforme, cu spinările lor rotunjite, îmbrăcate în păduri, ce par valurile unei mări împietrite de vrajă.

 

El nu are dantelăriile și stâncile golașe, prăpăstiile și zvâcnirile neașteptate ale Rarăului plin de taine și surprize, dar impresionează prin măreția de ansamblu, prin înălțime, prin trăsăturile subalpine tipice. Silueta lui sobră, greoaie, de uriaș, domină întreaga zare, indiferent de unde este privit. Nu are nimic de ascuns. Poate de aceea n-a intrat în legendă și n-a căpătat faima Rarăului. Dar Giumalăul impune respect și admirație, inspiră calm și liniște.

 

Cu toate acestea, mai izolat de principalele căi de acces de pe văile Moldovei și Bistriței, depărtat față de așezări omenești și oarecum pus în umbră de Rarău, este mai puțin străbătut și cunoscut turiștilor. Pe nedrept, pentru că peisajele Giumalăului și Rarăului nu se concurează, ci se completează.

 

Privit din vârf, întregul masiv se desfășoară ca în palmă. Văile sunt înguste și împădurite, cu povârnișuri abrupte care zăgăzuiesc privirile. Și Rarăul și Giumalăul au reușit ca, peste timp, să-și păstreze pe coame mantia pădurilor seculare. Spre vârfuri intrăm în plină zonă subalpină. Molizii care asaltează înălțimile nu-și mai ridică mândre coroane piramidale, ci se pipernicesc, se răresc și fac loc tufișurilor de jnepeni, mai bine adaptați condițiilor de altitudine. Cine pierde cărarea, greu răzbate prin împletitura deasă și mlădioasă a crengilor. Datorită semnificației științifice ca vestigii din perioada glaciațiunilor și rolului lor ecologic, jnepenii au fost puși sub protecția legii. Tufișuri scunde ne oferă bobițe de afine, negre și dulci, ori merișoare roșii, cu gust acrișor, plăcut și înviorător.

 

            Călătorul temerar rămâne uimit când întâlnește sus, în inima muntelui, spinări netezite sau larg ondulate, ca Poiana Ciungi (1.500-1.600 m) – una din cele mai frumoase platforme din Carpații Orientali, sau poienile Sapele și Scăldători, Sterparu și Polița Caprelor, retezate la 1.400-1.450 m ș.a. etajarea lor ne arată că masivul nu s-a înălțat printr-un singur efort orogenetic, dintr-o dată. Toponimele „Scăldători” și „Sapele” se leagă de mulțimea mistreților care „sapă” poienile, transformându-le în veritabile arături, iar acolo unde găsesc mlaștini își fac „scăldători”. Vf. Sterparul este muntele unde erau duse la păscut oile sterpe. Slab fragmentate, bine însorite, ele au fost defrișate din timpuri imemoriale și transformate de către ciobani în pășuni.

Zona Giumalău poate fi privită și ca monument istoric, căci reprezintă linia de demarcație a frontului din primul război mondial, care ducea de la Călimani, până sus, pe Vârful Giumalău sau, mai exact, până la Vârful Alunul (1.665 m), puțin mai departe de Giumalău. Acolo se văd și astăzi tranșee și cazemate din piatră, construcții solide de apărare. Ca semn de profund respect pentru soldații români, în anul 1918, pe vârful Giumalău s-a construit o cruce uriașă, din beton, adusă cu spatele de sătenii din Pojorâta, sub îndrumarea preotului lor.


 

Un peisaj mirific, un petec de rai, un colț al reculegerii și liniștii, acesta este Giumalăul. Un munte pe ale cărui plaiuri vaste oricine dobândește intuiția nemărginirii, cu o natură calmă tonofiantă pentru omul modern, pe care Cabana cu același nume îl primește generos.

 

 
Adresa , Câmpulung Moldovenesc
Tel/Fax
Orar