Vreau in localitatea categoria minima
pretul maxim pentru este EURO

Frumosu

Asezarea omeneasca cu numele atat de plastic, Frumosu ,este situata pe cursul mijlociu al Moldovitei si este incadrata de culmile crenelate ale Obcineii Mari si cele ale Obcinii Feredeului.
 
Aici,codrii seculari cu fauna lor bogata si pasunile intinse au oferit strabunilor,conditii prielnice de locuit.
 
In aceste locuri,inaintasii si-au durat vetre de locuit,care cu timpul s-au inmultit si au dus la implinirea actualei localitati.
 
Localitatea Frumosu este marginita la Vest de Obcina Feredeului,cu o altitudine de 1300-1400 metri,si la Est de Obcina Mare,ce atinge o altitudine de 1200 metri.Este plasata intr-o mica depresiune,orientata Nord-Vest-Sud-Est,ce se inchide ca o punga la ambel capete.
 
Trasatura caracteristica a reliefului o constituie paralelismul culmilor conform structurii tuturor depresiunilor Obcinilor Bucovinei.Muntii sunt de inaltimi mijlocii cu altitudini medii cuprinse intre 1100 si 1300 metri.Intre acestia se situeaza culoarul Moldovita ce ocupa un spatiu mai larg si in care se evidentiaza terasele raului sau ale paraielor afluente.De fapt,aceasta zona formeaza un mic bazinet,ce face parte din unitatea geomorfologica mai mare a Culoarului Moldovita.El se caracterizeaza prin existenta unei terase de lunca de 2-3 metri inaltime si o terasa de 8-10 metri.La gura de varsare a paraielor Deia,Dragosa si Frumosu,favorabile asezarilor omenesti.
Din punct de vedere geologic,sedimentele ce intra in acesta zona se raporteaza la varsta Cretacicului si Paleogenului.Cretacicul este reprezentat printr-un orizont de argila rosie.rareori verzi si pestrite ce se afla peste sisturile negre si gresiile glauconitice. Paleogenul este reprezentat de stratele eocene,de siruri negre si de gresiile silicioase.
Clima se incadreaza in tipul tinutului montan,in care se simte influenta climatului depresional al Vaii Moldovei,cu vanturi locale,precipitatii abundente si cu mari variatii de temperatura de la zi la noapte si de la un anotimp la altul.Clima determina anumite stari fenomenologice in timpul anului care sunt de fapt indicatori calitativa asupra climei din regiune.
Primavara incepe odata cu infloritul ghioceilor in prima decada a lunii martie,apoi pe la mijlocul lunii aprilie apare Viola Ambigua.Liliacul infloreste la inceputul lunii mai,tot acum inflorind ciresii,merii si prunii.Interesant este faptul ca localitatea Frumosu este ultima in amonte pe Valea Moldovitei,unde se cultiva porumbul.Fructele de padure se coc,de asemeni,in functie de microclimat.De exemplu zmeura se coace in mijlocul lunii iunie,iar murele se culeg pe la mijlocul lunii august.Ca atare putem aprecia ca sunt conditii pentru dezvoltarea activitatii umane,pentru cresterea animalelor si cultura plantelor,pentru dezvoltarea peisajului floristic si totodata a peisajului faunistic.De asemenea apreciem ca sunt folosite plaiurile montane pentru livezi si culturi.Caracteristica dominanta a vegetatiei este aceea,ca ea apartine zonei forestiere.In functie de altitudine se poate distinge o zona a amestecului de rasinoase cu fag,in partea inferioara si una molidisurilor pure in partea superioara.
Padurile furnizeaza mari cantitati de fructe (afine,merisoare,fragi,mure,zmeura),ciuperci valorificate indeosebi cu parteneri straini,industriei alimentare romanesti fiindu-i imposibil sa valorifice aceasta bogatie oferita de natura. Pajistile si padurile contin o mare variatate de plante cu actiune terapeutica,valorificate insuficient in medecina si industria farmaceutica.In general,factorul uman a modificat si continua sa modifica pe scara tot mai mare covorul vegetal.In timpurile mai vechi,omul prin secure si foc a creat aici suprafete de pasuni si fanete,dar si locuri de adapost.Fauna este de asemenea pa cat de variata pe atat de bogata.Ea face parte din complexul faunei mixte a padurilor de rasinoase.
Fauna mamiferelor este reprezentata de speciile obisnuite ale padurilor:lupul(Canis lupus),vulpea(Vulpes Vulpes), mistretul (Sus scrofa), caprioara (Capreolus capreolus), iepurele (Lepus europaeus), veverita (Sciurus vulgaris),jderul(Martes martes).In numar redus intalnim:ursul brun(Ursus arctos),cerbul carpatin(Cervus elafus), rasul (Lynx lynx), pisica salbatica (Felis silvestris),etc.
Ihtiofauna se incadreaza in zona pastravului,a lipanului si a mrenei,fara o delimitare stricta a acestor biotopuri. Numarul acestor pesti,odinioara foarte numerosi,s-a redus drastic din cauza pescuitului nerational,a broconajului cu substante chimice si cu curent electric(cativa braconieri au murit electrocutati,dar este practicata in continuare).Foarte rar se mai aude de cate un exemplar de lostrita,care e urmarit cu tenacitate pana la anihilare.Se poate spune ca lostrita a disparut din apele Moldovitei,fiind ,,vanata'' excesiv la aceasta adaugandu-se poluarea.Speciile valoroase -salmonidele- sunt inlocuite de specii fara valoare economica:zglavogul,boisteanul si porcusorul de vad.Asupra mediului natural omul a actionat nechibzuit si fara de grija pentru urmasi.Padurile taiate,bracuite,distruse,se vor reface si vor ajunge sa poata fi valotificate abia peste 80-100 ani.Solul si asa fragil,spalat de torente se reface si mai greu.Ar trebui sa intervina ratiunea si rationalizarea pentru a mai putea admira,noi si cei ce vin dupa noi,frumusetile naturii.Ar fi nimerit sa se renunte la aruncarea deseurilor in apa Moldovitei si a celorlalte paraie,pe luncile care erau nu demult loc de recreere si agrement,in locurile vizibile,pe strazi laturalnice. Intemeierea localitatii se pierde in negura vremurilor ce duce pana la legendarele vanatori ale Voievodului Dragos,de la care,prin traditie,se pare ca ar veni numele satului Dragosa.O asemenea parere emite si istoricul si istoricul satului C-tin Cihodaru,referindu-se la numele unor localitati din nordul Moldovei:Dragosa.Valea Boului,Boureni.Referitor la intemeierea si denumirea satului Deia,Theodor Siriteanu sustine ca locuitorii lui provin din robii de pe mosia manastirii Moldovita,atunci cand aceasta s-a surpat,la inceputul secolului al XV-lea.Denumirea ar veni de la un loc de inchinaciune a strabunilor unde se afla chipul cioplit al zeitei Deea(Campulung) si satul Deia.Pentru localitatea de centru,traditia populara ne-a pastrat trei legende,oarecum apropiate.Prima versiune ar fi aceea ca:Dragos Voda aflandu-se la vanatoare,cu ostenii lui si trecand pe aici ar fi exclamat:,,Priviti ostenii mei ce locuri frumoase."Celelalte versiuni se plaseaza in timpul Voivodului Petru Rares.Intr-o prima versiune,aici ar fi existat un frumos codru de tei si domnul Moldovei l-ar fi numit ,,la locul frumos".Pe de alta parte,locuitorii pastreaza si versiunea potrivit careia,in centrul de azi al comunei,existau cateva locuinte si un han cu o hangita care,cu farmecele ochilor ei,atragea multi calatori.Trecatorii spre Moldovita au numit acest loc ,,La han la Frumoasa".Astfel localitatea s-ar fi numit mai intai Frumoasa si apoi s-a transformat in Frumosu.Despre existenta hanului,primul intemeietor al scolii din localitate,Ioan Mironovici,noteaza prin anul 1868 tinandu-si lectiile in fostul local al hanului,in absenta sa copiii au spart soba,unde au gasit o mre suma de bani din aur care ar fi fost ascunsi de fosta hangita,Maria.Numai asa isi explica mai tarziu,autorul unei monografii a scolii din localitati,cum Ioan Miranovici a ajuns cel mai mare proprietar de pamant din localitate,el avand la 1858 un salariu de numai 150 florini anual. Meleagurile comunei sunt mentionate pentru prima data in documentele redactate in cancelaria domneasca a lui Alexandru cel Bun la inceputul secolului al XV-lea,cand domnitorul daruieste aceste locuri manastirii Moldovita drept braniste.Documentul nu mentioneaza existenta unor locuitori.Vatra asezarii fiind intemeiata cel tarziu la inceputul secolului al XVI-lea,cand s-a prabusit edificiul manastirii din cauza unei alunecari de teren si Voievodul Petru Rares incepand reconstruirea manastirii,colonizeaza aceste locuri cu robi din proprietatea manastirii.Dupa construirea noii manastiri,Petru Rares intareste dania facuta de strabunicul dau,redactand la la curtea domneasca din Harlau un document,prin care se defineste branistea manastirii in care se arata; ,,... ...a fost miluita cu pamanturile din jurul sfintei manastiri,incepand de la gura paraului Formos,peste deal pana la Muntele Mare,la Dealul Dragosei si Dealul Ciumarna".Fundata in aceste timpurimica asezare de oameni s-a dezvoltat greu si incet,bantuita de atacurile hoardelor straine ce se perindau de vechiul drum tataresc ce unea Poiana Micului cu Vatra Moldovitei si peste Trei Movile cu ocolul Campulung Moldovenesc.Intre cele mai vechi familii stabilite aici,se amintesc in documente,cele de:Rotundu,Scripca,Pelinar,Craiut,Checherita,Buga,Negura in Frumosu;Niga in satul Deia si Fercal,Covalschi si Pelepciuc in satul Dragosa.Un document din 12 iunie 1709 ii mentioneaza pe Ion Faraon,Petre Timul,Ursache Nutu si altii,care isi impart locurile de pe Frumosu cu tot cu runcuri in doua parti,obligandu-se sa plateasca manastirii adetul lor,de trei lei pe an.Un alt document datand din 12 septembrie 1767 in care un anume calugar Nechifor Teliboc de pe valea Frumosului daruieste egumenului manastirii Moldovita,curatiturile facute de el pe valea Frumosului,mosia manastirii.De asemenea la 2 septembrie 1772,Vasile Negura se recunoaste vinovat de faptul ca si-a pus stana pe muntele manastirii fara invoiala.Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea,localitatea capata statutul de comuna rurala,compusa din catunul Dragosa si satele Deia si Frumosu.