Vreau in localitatea categoria minima
pretul maxim pentru este EURO

Pojorâta

În dulcea Bucovina, între obcine domoale, cu paduri falnice de brad si molid, în vaile primitoare ale râurilor Moldova si Putna se afla satele Pojorîta si Valea Putnei.
 
Asa cum drumetul din vechime se oprea în acest loc de popas aparat de strajerii de pe Muncel, calatorul zilelor noastre se opreste în fata unei privelisti impresionante: culmi împadurite, pajisti îmbracate cu generozitate în verde si fânete înflorate vara, satul îmbracat în albul mirific, iarna.
 
Geograful Victor Tufescu este impresionat de frumusetea naturii si afirma ca Pojorîta „este o zona în care privirea turistului este ispitita caleidoscopic în toate partile, fara a se satura de aceasta îmbinare surprinzatoare de forme si culori; dar nota dominanta a întregului o dau siluetele majestuoase ale celor doi muntisori legendari Adam si Eva”.
 
Pojorîta de astazi este stravechi pamânt românesc, iar râul ce da numele Tarii lui Stefan cel Mare o strabate oglindindu-i în unde casele zvelte si oamenii frumosi în lumina soarelui si a înaltimilor Raraului si Giumalaului.
 
Situata în partea de NE a României si în vestul Judetului Suceava, Pojorîta are o suprafata de 13.780 ha, pe cuprinsul careia traieste o populatie de 3.109 locuitori, printre care convietuiesc si alte etnii; germana si ruteni. Dintre confesiuni religioase amintim pe lânga cea ortodoxa care predomina, romano - catolici, greco- catolici, penticostali si baptisti.
 
Varietatea formelor de relief constituie nota unui pitoresc deosebit de atragator, Pojorîta ocupând o zona cuprinsa între obcine bucovinene, Feredeu, Mestecanis, Arsâneasa, culmile Giumalaului si Raraului.
 
Principalele formatiuni vegetale sunt padurile; arborii de molid sunt cei mai puri si falnici din tara.
 
Din punct de vedere geologic, Pojorîta se plaseaza în sinclinalul marginal al Raraului, fiind formata prin îndepartarea, de o parte si de alta a Vaii Moldovei, a rocilor mai putin dure, care alcatuiesc umplutura acestui sinclinal.
Pe seama formatiunilor moi din umplutura sinclinalului a avut loc si largirea Vaii Moldovei la Pojorîta, realizând pitorescul bazinet, cunoscut în literatura de specialitate sub numele de „cuveta Pojorîtei”.
 
În aval de Pojorîta, Valea Moldovei se îngusteaza brusc în gresiile si conglomeratele de Muncel, luând aspect tipic de chei – „cheile Pojorîtei”-, care sunt flancate de dealurile Muncel la Nord, Magura cu Piatra Strajerului la Est.
 
În peretele stâncos si abrupt al Magurii se gaseste rezervatia geologica cunoscuta sub numele de „Stratele de Pojorîta”. Aici s-au descoperit si fosile din neamul amonitilor (genul Aptychus).
 
În raport cu configuratia si altitudinea reliefului, deosebim câteva complexe microclimatice: complexul depresiunii Pojorîta, complexul bazinetului Valea Putnei, complexe care suporta atenuat influentele circulatiei generale a atmosferei.
 
Pozitia geografica a localitatii determina unele caracteristici climatice: desprimavararea întârzie cca trei saptamâni fata de locurile cu aceeasi latitudine din Câmpia Moldovei. Cu acelasi interval de timp îsi fac aparitia mai timpurie si fenomenele de toamna (bruma, caderea frunzelor).Urmarea este o scurtare a anotimpului cald, care duce la împiedicarea cresterii unor plante de cultura si, deci, determina o suprafata agricola mai redusa.
 
Pojorîta este situata la confluenta râurilor Moldova, Putna, Pârâul Colbului sau Izvorul Giumalaului si Pârâul Pojorîta, ceea ce face sa fie o „adevarata piata de adunare a apelor”, venite din trei puncte cardinale: dinspre Nord de sub Lucina, dinspre Vest de sub Mestecanis si dinspre Sud de sub vârful Giumalaului.
 
Pe versantul vestic al Masivului Giumalau, lânga cantonul Poiana Itcani, pe valea pârâului Putna Mare, se afla rezervatia stiintifica denumita si Codrul secular de la Valea Putnei. Aici se gasesc si câteve exemplare de molizi de rezonanta.
 
Vegetatia ierboasa din paduri si din pajisti montane cuprinde specii rare, gasite numai în Bucovina: Hieracium subpojoritense, Carex digitata, varianta palidda, Caridalis capnoides care creste pe Magura, Viola Canina care creste pe Muncel, Drosera L. planta carnivora care creste pe Magura si pe versantul sudic al Muntilor Adam si Eva.
 
Asezarea Pojorîtei într-un sector al marii axe de circulatie transcarpatica Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Transilvania, a creat posibilitati de dezvoltare economica mai mari decât a satelor asezate pe vaile secundare între obcine.
 
Cultura populara si traditiile stamosesti s-au pastrat nealterate de-a lungul secolelor.
 
În catunele Izvorul Giumalaului, Valea Stajerului, Valea Pojorîtei, si Podirei s-au pastrat case traditionale românesti cu acoperisul în forma trapezoidala, în patru „ape” s-au „table”, cu fumarele în loc de cosuri. La casele traditionele românesti se adauga si cele construite de colonisti germani veniti la sfârsitul secolului XVIII.
 
Localitatea Pojorîta se mândreste cu un edificiu bisericesc unic în Europa. Biserica Ortodoxa Sf. Nicolaie cu noua turnuri ce a fost ridicata în anul 1901. În sat mai sunt si alte biserici construite la începutul sec. XX, Biserica Romano – Catolica si Biserica Reformata, construite pentru populatia germana ( titeri). În anii 90 a început costructia unei biserici noi cu hramul Sf Dimitrie.
 
Locuitorii sunt mesteri talentati în prelucrarea lemnului, constructii de locuinte si sculptura în lemn. Mentionam pe sculptorii în lemn Nicolaie Flocea, Mugurel Toma, Flocea Maftei.
Tesutul catrintelor, a cergilor, a poclazilor, cusutul iilor este prin excelenta ocupatia femeilor. Mentionam câteva mestere în cusutul iilor; Maria Flocea a Gavril, în tesutul cergilor si a poclazilor pe Virginia Flocea si Silvia Raia.
 
Prelucrarea pieilor este un mestesug apreciat de catre locuitori; Un mic atelier pentru cofectionarea obiectelor din piele este detinut de catre domnul Erhan Valentin.
 
Sunt pastrate vechi obiceiuri ca „ încondeiatul „ oualor de Pasti, colindatul si uratul la sarbatorile de iarna, obiceiuri pastoresti la masura „laptelui si rascolul”.
 
Gastronomia a suferit influiente germane dar s-au pastrat si retetele traditionale Românesti; mamaliguta de barabule cu brânza si tochitura sau lapte acru, galuste sau sarmele, pastrav cu smântâna si mamaliguta.
 
În ultimii ani s-a dezvoltat turismul rural, multi turisti îsi petrec sarbatorile religioase în casele Pojorenilor, pensiuni si case de vacanta în catunul Izvorul giumalaului si satul Valea Putnei.