Vreau in localitatea categoria minima
pretul maxim pentru este EURO

Ciocănești

 Comuna Ciocănești este așezată în partea de sud vest a județului Suceava. Teritoriul comunei are o suprafață de 9.995,07 ha, are o formă alungită, dispusă de o parte și de alta a râului Bistrița Aurie, în bazinul superior al râului Bistrița, cuprinzând sectorul de vale, cu albia majoră și terasele, arie în care se află satele componente Ciocănești și Botoș și zone de versant și culme.
 
             Din suprafața totală a comunei Ciocănești, de 9.995,07 ha, satul Ciocănești dispune de 5.999,00 ha iar satul Botoș de 3.996,07 ha. Comuna are o suprafață agricolă de 2.150,34 ha (arabil 44,13 ha, pășuni 1.136,76 ha, fânețe 969,45 ha), o suprafață de păduri de 7.400,87 ha, ape și bălți în suprafață de 80,00 ha și alte tipuri de terenuri în suprafață de 363,86 ha.
 
            Comuna Ciocănești se învecinează la nord cu comuna Cârlibaba, la nord-est cu comuna Fundu Moldovei, la est cu comuna Pojorâta, la sud cu comuna Iacobeni, la sud vest cu comuna Dorna Candrenilor, iar la vest cu comuna Coșna.
 
            Comuna Ciocănești are în compunere satele Ciocănești și Botoș situate de ambele părți ale râului Bistrița și a drumului național 18, pe o distanță de 16 km.
 
În satul Ciocănești există o biserică ortodoxă din lemn, construită în secolul XIX-lea, în anul 1859. Comuna Ciocănești păstrează bogate și nealternate fonduri etnografice, folclorice și mărturii despre străvechile ocupații ale locuitorilor acestor meleaguri, despre datini și obiceiuri, cântece și dansuri, arta portului popular, meșteșuguri artistice. Costumul popular, este specific zonei etnografice a țării Dornelor, care se distinge prin cămașa femeiască cu altita, baticul de pe cap cu motive geometrice, catrința țesută și varste și motive florare brodate cu acul. Costumul bărbătesc se distinge prin cămașa albă cu broderie albă de mătase, ițari din lână și chimir de piele brodat cu mărgele colorate. Ca piesă comună pentru portul femeiesc și pentru cel bărbătesc, se distinge bondița brodată cu motive florale colorate.
 
Locuitorii acestor meleaguri au păstrat cu sfințenie ocupațiile tradiționale: creșterea animalelor, exploatarea fondului forestier, probând capacitatea de adaptare a populației și factorii specifici de mediu. Casele din această zonă se individualizează prin zugrăveala exterioară.
 
Comuna Ciocănești este atestată documentar din anul 1400, într-un hristov prin care se consemnează primirea muntelui Suhard, de către Alexandru cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.
 
Ciocănești a fost prima așezare locuită apărută în cale ctitorilor Moldovei, începând cu Bogdan și Dragoș, întemeietorul de țară, până la Ștefan cel Mare și Sfânt, în secolul al XV-lea și continuând cu alți domnitori ai Moldovei care au venit în Ciocănești, unde, pe lângă suflet românesc, au găsit meșteri făurari pentru armele lor. De aici vine și denumirea comunei Ciocănești, de la meșterii “ciocănari de arme” din atelierele lui Ștefan cel Mare, din această zona, care l-au ajutat să apere și să păstreze pentru noi și pentru “urmașii urmașilor noștri, pământul sfânt și roditor al Moldovei”.
 
Comuna Ciocănești se află situată în zona defavorizată “Zona Minieră Bucovina”, pe o arteră de circulație importantă, tocmai în mijlocul secțiunii montane pe care o străbate DN 18, prin curmătura dintre Iacobeni și pasul Prislop care face legătura între nordul Moldovei și Ardeal. Principala cale rutieră ce traversează comuna este DN 18 Iacobeni - Cârlibaba - Borșa, ce traversează satele Ciocănești și Botoș. La această rețea de comunicație, se mai adaugă o rețea de drumuri comunale și locale, de acces către locuințele cetățenilor comunei Ciocănești, către pensiunile agroturistice numeroase din zonă, către pășunile comunale, păduri sau schituri. Acestea poartă de obicei denumirea pârâului sau văii din apropiere: Brezuța, Recele, Puiu, Oița, Orata, Botoșel, Colacu, Scorusu, Humoru…
 
Mișcările artistice din cadrul comunității ciocăneștene sunt bine conturate de către Ansamblul folcloric “Bistrița Aurie” și Ansamblul folcloric de copii și tineret “Bistricioara”. În Ciocănești apare periodicul cultural - informativ “Jurnalul de Ciocănești”.
 
În comuna Ciocănești funcționează numeroase și importante unități cu caracter social-cultural: 2 grădinițe cu program normal în satele Ciocănești și Botoș, 2 școli cu clasele I-VIII (Ciocănești) și cu clasele I-IV (Botoș), Ludoteca “Furnica” Ciocănești (singura din Romania), Casa de Cultură “Florin Gheica” Ciocănești, Biblioteca comunală “Florin Gheica” Ciocănești, Căminul Cultural Botoș, Casa Muzeu “Taran Leonina” Ciocănești, dispensar medical, cabinet stomatologic, farmacie…
TURISM CIOCĂNEȘTI
 
Sezonul turistic în comuna Ciocănești are un caracter permanent. Traseele turistice extraordinare prin frumusețea locurilor sunt:
 
 
-Traseul Brezuța
- Vârful Tolovanu (3 km)
-Obcina Mestecănișului (6 km)
- Cabana Mestecăniș (7 km)
-Traseul turistic Șuți
- Plaiul Tarsului (2,5 km)
- Batca Tarsului (4 km)
- Batca șesii Suhard (6 km)
- Traseul turistic Recele
- Plaiul lui Ivan (4 km)
- Schitul Sfânta Cruce (6 km)
- Muntele Suhard (7 km)
- Vârful Farauani (5 km)