Vreau in localitatea categoria minima
pretul maxim pentru este EURO

Cernăuți

Cernăuți (ucraineană Чернівці/Cernivți, poloneză Czerniowce, germană Czernowitz/ Tschernowitz) este un oraș din regiunea cu același nume, Ucraina (nordul Bucovinei), un loc modern plin de fumuseți naturale și arhitectură interesantă, multe monumente sculptate, parcuri verzi și piețe primitoare. Râul Prut trece prin acest oraș.
Populație

Populația Cernăuțiului a suferit unele modificări în perioada habsburgică. Aici s-au așezat numeroși evrei, germani, polonezi, dar și ucraineni.

Conform datelor recensământului din 1930, din cei 112.427 de locuitori ai municipiului Cernăuți, 35.387 erau ortodocși, 7.168 greco-catolici, 21.232 romano-catolici, 4.854 evanghelici-lutherani, 42.932 mozaici ș.a. Din punct de vedere etnic, 30.367 s-au declarat români, 568 unguri, 16.359 germani, 1.521 ruși, 11.130 ucrainieni, 8.986 poloni, 42.592 evrei ș.a. Mai mult de jumătate din populația evreiască originară din oraș a fost nimicită, din motive rasiste, în cadrul programului de exterminare aplicat de regimul antonescian în colaborare cu Germania nazistă în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Cea mai mare parte a populației rămase a Cernăuțiului a fost transferată în restul Uniunii Sovietice imediat după instaurarea regimului comunist în anii 1940-1941 precum și după 1944. În locul celor deportați din motive rasiste sau din alte considerente politice mai mult sau mai puțin similare, ca și al celor emigrați sau „repatriați”, din rândurile evreilor, germanilor, românilor, polonezilor și ucrainienilor, au fost aduși cetățeni de pe cuprinsul Uniunii Sovietice, majoritatea atașați culturii ruse și ucrainiene. Populația actuală este, potrivit datelor recensământului populației Ucrainei din 2001, de 236.691 de locuitori. Între aceștia se află 189.021 de ucrainieni, 26.733 ruși, 10.553 români și încă 3.829 români care au optat pentru categoria de moldoveni; 1.408 polonezi 1.308 evrei și alții 971.
Orașul ocupă o arie de 150 km pătrați și este împărțit administrativ în 3 sectoare (raioane): Садгiрський/Sădăgura (Sădăgura, Jucica, Pohozna, Lencăuți - suburbiile de la nord de Prut), Шевченкiвский/Șevcenko (Taras Șevcenko - poet ucrainean) și Першотравневий/1 mai.

România a deschis în mai 1999 un Consulat General la Cernăuți.

Istorie

În evul mediu timpuriu, pe partea opusă a Prutului față de actualul oraș a existat un mic castel Țețina, distrus de tătari. Aparent, locuitorii rămași în viață au decis reconstruirea localității pe partea sudică a râului, considerată mai ușor de apărat. Atestat documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432), negustorilor din Lemberg (azi Lvov), începând cu 1775, orașul a făcut parte din Imperiul Habsburgic. La recensământul din acel an au fost numărate în oraș 338 de familii. Autoritățile imperiale au colonizat la Cernăuți populație de limbă germană, atât germani, cât și evrei vorbitori de idiș care au adoptat cu timpul limba germană înrudită. În anul 1849 Cernăuțiul a devenit capitala Ducatului Bucovina, instituit prin Constituția Austriei din 4 martie 1849. Cei șase primari pe care i-a avut orașul între 1864 și 1914 au fost: un polonez, un armean, doi germani și doi evrei. În anul 1875 a fost înființată Universitatea Cernăuți, o instituție de învățământ superior renumită în tot Imperiul Austro-Ungar. Când Austro-Ungaria s-a dezmembrat în 1918, Cernăuțiul a devenit parte a României. În iunie 1940 a fost ocupat de Armata Roșie a URSS, împreună cu nordul Bucovinei și alocat Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.În iulie 1941 a fost recucerit de România, pe atunci în alianță cu Germania național-socialistă. În 28 aprilie1944 Armata Sovetică l-a reocupat după ce fusese evacuat fără rezistență de trupele române și germane , iar orașul a fost reanexat la Uniunea Sovietică, iarăși în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene. După destrămarea URSS, Cernăuți a devenit parte a Ucrainei independente.

Personalități
Născuți în Cernăuți
Compozitor român din Bucovina, a compus intre altele si cântecul „Somnoroase păsărele”, pe textul lui Eminescu
  • Maria Forescu (Maria Füllermann)(1875–1943), cântăreață de operă și actriță de film austro-germană, de origine evreiască
  • Alfred Gong (născut Alfred Liquornik) ( 1920 - 1981)
poet austriac - american de limba germană, evreu din Cernăuți
  • Joseph Gregor (1888–1960), dramaturg, istoric al teatrului și libretist austriac, german din Cernăuți
  • Radu Grigorovici (1911–2008), fizician român, membru al Academiei Române
  • Arseni Iațeniuk (1974) om politic ucrainean, a fost ministrul de externe și președintele Radei Supreme a Ucrainei
  • Ilasievici Ilie,(1918-2001) recunoscut profesor de matematică
  • Raimund Friedrich Kaindl (1866-1930) istoric și folclorist austriac originar din Cernăuți, a fost profesor la Universitatea locală
  • Frederick (John) Kiesler (1890–1965), designer de teatru, artist, teoretician și arhitect austriac-american, evreu
  • Alfred Kittner (1906 - 1991) poet român de limbă germană, evreu, în ultimii ani ai vieții a emigrat în Germania
  • Tzvi Laron (1927) medic și cercetător  israelian, specialist în endocrinologie infantilă,
  • Eusebius Mandyczewski (1857–1929), muzicolog si pedagog austriac, român din Bucovina, compozitor ,între altele, de muzică bisericească ortodoxă
  • Itzik Manger (1901–1969), scriitor evreu de limbă idiș, a trăit in România, Polonia, Franța și Israel
  • Georg Marco (1863–1923), jucător de șah și autor austriac, de origine român
  • Selma Meerbaum-Eisinger (1924 - 1942) poetă și traducătoare română de limbă germană, evreică din Cernăuți, a pierit in lagărul Mihailovka in timpul Holocaustului
  • Carol Miculi (1821, Lemberg –1892), pianist și compozitor român, elev al lui Frédéric Chopin, având origini românești, poloneze, ucrainene și armene
  • Jan Mikulicz-Radecki (Johann-Anton von Mikulicz-Radecki) (1850–1905), chirurg polonez cu rădăcini germane, unul din pionierii gastroscopiei și din părinții chirurgiei moderne
  • Valentin Bartholomaeus Ritter von Mikulicz-Radecki (1855 - 1910) militar austriac de origine polonă, feldmareșal-locotenent
  • Dan Pagis (1930–1986), poet israelian de limbă ebraică
  • Anton Pawlowski (20 iunie, 1830 – 28 aprilie, 1901), Înalt ofițer imperial și regal, membru al guvernului; Comandant al ordinului regal al coroanei românești; Maestru onorific al corpului militar de elevi Alemannia, etc
  • Traian Popovici (1892–1946), avocat român, primar al orașului Cernăuți în anul 1941 și recunoscut de evrei ca Drept între popoare (în ebraică Hasid umot olam) datorită activității sale umanitare care a contribuit la salvarea a douăzeci de mii de evrei in timpul Holocaustului
  • Michail Prodan (1912–2002), silvicultor german, de origine român din Cernăuți, fondatorul biometriei silvice în spațiul vorbitor de germană, profesor la Freiburg
  • Gregor von Rezzori (născut d'Arezzo; 1914–1998), scriitor de limbă germană de origine siciliano-austriacă
  • Walther Rode (1876–1934), scriitor, avocat
  • Ludwig Rottenberg (1864–1932), dirijor și compozitor german, de origine evreu, a activat la Opera din Frankfurt am Main
  • Maximilien Rubel (1905 - 1996) Sociolog și istoric francez al marxismului, apropiat de anarhism, evreu originar din Cernăuți, veteran al războiului civil din Spania
  • Joseph Schmidt (născut în vecinătate; 1904–1942), tenor austro-german, de origine evreu
  • Sidi Tal, născută Sorale (Sara) Birkental (1912 - 1983) actriță și cântăreață evreică în limba idiș din România și Ucraina
  • Stefanie von Turetzki (1868–1929), fondatoare a primului liceu de fete din Austro-Ungaria, la Cernăuți
  • Viorica Ursuleac (1894–1985), cântăreață de operă din Austria și Germania, de origine română
  • Isidor Vorobchievici (1836 - 1903) Compozitor, muzicolog și preot român din Bucovina
  • James Immanuel Weissglas, cunoscut și ca Ion Iordan,(1920–1979), traducător și poet român de limbă germană, ziarist, de origine evreu din Cernăuți
  • Tzvi Yavetz,(născut Hary Zucker)(*1925), istoric israelian specializat în istoria antică
  • Frederic Zelnik, (1885 - 1950) regizor și producător german de filme mute, de origine evreu, născut la Cernăuți,la sfârșitul vieții a trăit în Anglia.
Galerie foto: