Vreau in localitatea categoria minima
pretul maxim pentru este EURO

Turism in Bucovina

Bucovina, una dintre cele mai pitoreºti regiuni din România are valenþe turistice ce-i conferã statutul de zonã turisticã cu caracter de unicat european ºi mondial. O probeazã, dupã cum veþi vedea în cele ce urmeazã, atât natura cât ºi oamenii cu creaþiile lor originale. Þinutul Bucovinei care reprezintã cea mai mare parte a judeþului Suceava, deþine aproape 4% din suprafaþa României.

Natura a fost deosebit de darnicã cu acest þinut legendar, astfel cã turistul poposit aici poate opta pentru nenumãrate obiective turistice naturale ºi antropice, majoritatea obiectivelor naturale constituindu-se în rezervaþii.

Multiculturalitatea ºi diversitatea Bucovinei este evidenþiatã de numãrul mare de etnii, alãturi de români trãind în bunã înþelegere polonezi, huþuli, evrei, germani, ruteni, armeni, ruºi lipoveni, þigani ºi ucraineni.

Se distinge prin originalitate cultura ºi civilizaþia huþulã având ca strãmoºi dacii ºi pãstorii valahi, dar urmând alt curs al istoriei. Atelierele meºteºugãreºti, obiceiurile, portul popular ºi folclorul huþulilor, nealterate de-a lungul anilor constituie elemente de bazã în oferta turisticã a zonelor Moldova Suliþa, Cârlibaba, Brodina, Ulma ºi Moldoviþa.

Comunitatea polonezã este reprezentatã în satele Soloneþu Nou, Cacica, Pleºa, Poiana Micului, Pãltinoasa unde limba ºi cultura polonã sunt acasã. Bazilica Romano-Catolicã – sanctuarul Maicii Domnului – construitã în 1904 în stil neogotic, alãturi de galeriile salinei Cacica, atelierele meºteºugãreºti ºi folclorul polonez.

Punerea în valoare a bogatului tezaur de spiritualitate bucovinean se face printr-o bogatã ºi diversificatã reþea muzeisticã: Complexul muzeal Suceava (istorie ºi etnografie), Muzeul tehnicii populare din Rãdãuþi, unde funcþioneazã ºi Atelierul de ceramicã de tip Kuty al meºterului Florin Colibaba, Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, muzee sãteºti huþule la Moldoviþa, Paltin ºi Breaza de Sus, colecþia particularã de artã popularã bucovineanã „Ioan Grãmadã” ºi colecþia de linguri din lemn „Ioan Þugui” de la Câmpulung Moldovenesc, colectia de artã popularã huþulã „Corneliu Ciornei” de la Suceava. 

Atelierele meºteºugãreºti sunt reprezentate ºi de atelierul de ceramicã neagrã de la Marginea, atelierul de ceramicã roºie de tip Cucuteni de la Vama, atelierul de ouã încondeiate „Oltea Moisa-Balabaºciuc” de la Moldoviþa, atelierul de picturã pe lemn al fraþilor Burlã din satul Benea-Moldova Suliþa ºi atelierul de sculpturã în os al fraþilor Cega din satul Salaºi-Ulma.

Mãnãstirile voievodale ºi boiereºti cu frescã exterioarã din patrimoniul UNESCO, Moldoviþa, Voroneþ, Suceviþa, Humor, Arbore, alãturi de mãnãstirile Putna, Dragomirna, Probota, Râºca, Pãtrãuþi, Slatina, construite în secolele XV – XVII, Cetatea Sucevei ºi Mãnãstirea armeneascã Hagigadar completeazã oferta cultural-turisticã a Bucovinei. 

Un mijloc de agrement foarte solicitat îl constituie excursiile cãlare sau cu trãsura la hergheliile de cai ghidrani din Rãdãuþi ºi de cai huþuli de la Lucina, cât ºi ocazia de a cãlãtori cu „Mocãniþa” – un tren pe ºine cu ecartament îngust, tras de o locomotivã cu aburi „Kraus” fabricatã în 1906.

Rezervaþii geologice: Piatra ªoimului, Piatra Pinului, Cheile Moara Dracului, Piatra Buhei, Cheile Zugrenilor, Piatra Þibãului, Cheile Lucavei, Clipa triasicã de pe Pârâul Cailor (faunã paleontologicã fosilizatã), Stratele de Apthycus de la Pojorâta; rezervaþii forestiere: Codrul secular de la Slãtioara, Pãdurea secularã Giumalãu; rezervaþii botanice: Rãchitiºu Mare (Strugurele ursului - relict glaciar), Tinovul Gãina (Mesteacãnul pitic - relict arctic), Fâneþele Todirescu (florã montanã);

Rezervaþii mixte: Pietrele Doamnei - Rarãu (Floarea de colþ - monument al naturii), Cãliman (Zâmbrul – relict glaciar) ºi rezervaþia cu megaliþii numiþi „12 Apostoli”, despre care istoricul Nicolae Densuºianu, în „Dacia Preistoricã”, susþine cã ar reprezenta urmele vechilor pelasgi care au trãit pe aceste meleaguri ºi care le-au ridicat în cinstea unor zeitãþi. Iatã numai câteva motive pentru drumeþii ºi excursii de studiu.

Vremea in Bucovina    http://www.inmh.ro/  


Image
Acest site web nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Comisiei Europene. Intreaga raspundere asupra corectitudinii si coerentei informatiilor prezentate revine initiatorilor site-ului web.